Un exercițiu practic cu erbacee

În holul Corpului B, de la „C­u­­­za” e mai cald decît afară, iar Ana stă as­­cunsă bine într-o geacă albastră de fîș, din care scoate capul doar atunci cîn­d vor­­bește despre grădina amenaja­tă de A­­nastasie Fătu. Zîmbește de fie­­care da­tă cînd vorbește despre co­le­gii ei de muncă sau despre tot fe­lul de fi­gu­ri care minunează ochii co­pii­lor. Flu­­tu­ri, flamingo, melci, pă­u­ni sînt nu­­­mai cî­teva păsări la ca­­re tînăra și-a fo­lo­sit în­de­mînarea și pa­siunea. De aceea, sec­­to­rul ornamental a și ajuns să fie pre­fe­ratul său.

La Grădina Botanică a ajuns din al doilea semestru al primului an de fa­­cultate, cînd directorul acesteia, prof. univ. dr. Cătălin Tănase, i-a invitat pe stu­denții Facultății de Biologie la ca­re ți­nea un curs, să vină ca voluntari. „Am dorit să le studiez mai mult și să văd cum sînt ele de fapt. Cu­m reac­țio­nea­ză la mediu, la lu­mi­nă, temperatură sau umiditate. La facul­ta­­­te învăț mai mult teo­retic și nu prea a­vem ieșiri pe te­re­n. Asta e cumva și un exercițiu practic.” A­tunci cînd nu are cur­suri și poate a­jun­ge la treabă, Ana vi­ne toată ziua, de dimineață de la șapte, pî­­nă la trei ju­mă­­tate după amiaza. S-a o­­biș­nuit cu pro­gramul, dar și cu oame­nii de acolo, cu ca­re muncește cot la cot.

Este sigură că această experiență o va ajuta și la licență, deoarece su­bie­ctul ales se inspiră din Botanică. Studenta este îndrăgostită de natură, încă din copilărie cînd lo­cu­ia la casă și deși flora de acolo nu se poa­te compara cu cea de pe Copou, fata nu a avut pro­bleme în a se obiș­nui cu er­­baceele.

Dintre toate, preferatele ei sînt be­goniile. Aceste flori ase­mă­nă­toa­re tran­da­firilor miniaturali, se destin­g în par­curi și grădini prin intensita­tea culori­lor și diversitatea for­me­lor. De ase­me­­nea, sînt și cîteva specii mai „preten­țioa­se”, de care Ana are gri­­jă te­mei­­nic; „Noi va­ra le scoatem din te­ren, dar apoi toa­mna le plantăm ia­ră­și în ghivece. Le butoșim și le re­pi­căm, ca să avem și anul următor ce plan­ta”. Ana speră, ca după ce termină stu­diile de licență, să se poată întoarce în gră­dină și la mas­ter, de unde va pleca s­pre o catedră de biologie. Iar de a­co­lo va îm­păr­tă­și cunoștințele nu doar e­le­vi­lor săi ci și grădiniței din curtea ș­co­lii.

Iulian BÎRZOI