V de la Victorie?

De cînd ocupă funcția nr. 1 în statul român, Traian Băsescu se vede ne­voit, pentru a doua oară, să coabiteze. Întîi – în primul mandat, cînd PD-ul a fost dat afară de la guvernare și cînd, teoretic minoritar (practic, susținut co­pios de PSD), Călin Popescu-Tăriceanu a condus Guvernul.

Acum, după surprin­zătoarea schimbare a Guvernului Un­gu­reanu, Guvernul Ponta și o nouă majoritate parlamentară colorează, din nou diferit (dar în alte condiții decît în urmă cu cîțiva ani), peisajul politic au­tohton și compoziția Puterii și a Opo­ziției.

În imediat, instalarea guvernului Ponta reprezintă, desigur, o victorie a blocului USL. E o victorie cu atît mai spectaculoasă și cu atît mai grea cu cît ea vine la intrarea pe ultima turnantă în­tr-un sezon politic dublu electoral, cu mize politice foarte mari. După im­pu­ne­rea în forță a moțiunii de cenzură ca­re a pregătit terenul pentru noul Exe­cu­tiv, continuarea nu a fost dintre cele mai fericite, ceea ce a îndreptățit un set de aprecieri care identifică surprindere nu doar în tabăra celor care au pierdut gu­vernarea (fosta Putere!), ci și în tabăra noii Puteri – în primul caz, pentru că au pierdut puterea tocmai acum, în al doi­lea caz, fiindcă au cîștigat puterea în chip atît de neașteptat.

În privința noilor guvernanți însă lu­crurile sînt extrem de ezitante și con­fuze încă de la momentul primirii șta­fe­tei guvernamentale. Guvernul Ponta (făcut pe bancheta din spate într-un drum spre Brașov de actualul premier și de Crin Antonescu) reușește, în doar cî­te­va zile să fie cel mai remaniat Gu­vern, fără a fi fost efectiv instalat: cazurile Alistar și Dumitrescu leagă, din start, cîteva pietre de moară noilor guvernanți. Cele două nume nu sînt, de altfel, singurele care pun semne de întrebare cu privire la consistența noului Cabinet – la Externe, la Cultură și, din nou, la Edu­cație (aici, mai pregnant în ultimele zile, cînd titularul portofoliului e, prin grija presei, dovedit ca plagiator) sînt nume cu mai multe vulnerabilități.

Așadar, guvernul Ponta începe cu stîngul – puncte slabe evidente, scandaluri care se țin lanț, personaje contro­versate, agendă confuză. E un guvern „scurt” – desenat ca să țină aproximativ șase luni și, cît e posibil, să perfor­meze în folosul USL. Cu un start ezitant și cu un mare potențial de a oferi materie primă pentru alte scandaluri pu­blice, Guvernul Ponta pare făcut să pu­­nă sub semnul întrebării euforia ce­lor care, în ziua în care a primit vot de în­vestitură în Parlament, făceau un joc de cuvinte în jurul prenumelui actua­lu­lui premier – V de la „victorie”. Nu e cumva prematur?

Cristian PĂTRĂȘCONIU