Memoria cărămizilor din capitala rezistenței

Oamenii mari au în­că­put și în clădiri mici. Oricît de impozante ar pă­rea din exterior, în timpul războiului, sediul Radio Iași, Palatul Copiilor și Mu­ze­ul Unirii își deschideau puține uși pentru familia re­gală sau pentru prim-mi­nis­tru. Restul erau împărțite la comun, cu refugiați din toată țara. Dar fie că e vor­ba de o masă, o în­că­pe­­re sau de o amintire, toate marchează locuri care fac Iașul, cu adevărat, o capitală de război. Pentru că în iarna anului 1916, Iașul aduna români din toate principatele. 800 dintre ei și-au găsit odihna în spatele gării din Ciurea, păziți de o mînă de pini. Restul au trecut, într-un fel sau altul, prin holurile Spitalului Sfîntul Spiridon. Doar cei mai norocoși au scăpat însă de furia tifosului.