Patriotism la culmi extreme

Știați că bărbații din trupa lui Nicolae Furdui Iancu sînt cei mai re­zistenți la frig? Altfel nu-mi pot ex­plica cum au reușit să reziste doar într-o cămasă vreme de 20 de minute cîn­tînd la instrumente și mai și zîm­bind în fața sutelor de oameni adu­nați în Piața Unirii. Înainte de discursurile politicienilor și de hora mult așteptată, au­to­ri­tățile le-au pre­gă­tit ieșenilor un frumos, dar frigu­ros moment folcloric.

Pri­mii pre­zenți au fost bătrînii care au vrut să se asigure că vor prinde un loc în fa­ță că „vreau să văd cum mai arată Elena Udrea”. Trei domni aveau a­de­­vărate polemici în legătură cu ul­ti­me­le facturi la lumină sau energie ter­mică, mirîndu-se de cît de mult au de plătit. „Să-mi mai taie acum căl­du­ra, și am să mă simt la fel ca și acum. Mai lipsește o pătură”, concluzionează unul dintre ei.

„Ăsta da bărbat, nici nu dîrdie de frig”, comentează o doamnă trecută de 50 de ani, la vederea lui Nicolae Fur­dui Iancu. Cu haina peste umeri și cu un zîmbet larg, cîntărețul își începe reper­toriul. „Noi sîntem ro­mâni” a în­ceput să se audă din mic­ro­fon, iar un domn pus pe glume a adă­u­gat în continuarea versului „dar mu­ri­tori de foa­me”. Bătută, sîr­bă sau ho­ră, nu conta ce se auzea din boxe, ie­șe­nii au început să tropăie mai ceva ca soldații din ba­ta­lionul de infante­rie și să-și agite mî­i­nile mai mult de­cît Rapsozii Bo­to­șa­niu­lui.

Crîșma lui Moș Costănel

Mioara Velicu l-a urmat pe sce­nă, începîndu-și repertoriul cu un „La mul­ți ani” și cîteva învîrtituri pen­tru a se încălzi. În spatele ei, ti­nerii dan­sa­tori tare ar fi vrut să mai încingă o bă­tută, măcar să mai ridice temperatura. Din păcate, numai cîte doi pași la stîn­ga, încă doi la dreapta și nici mă­car n-au învîrtit fetele.

După un sfert de oră, moldoveanca a invitat-o pe scenă pe prietena sa, La­ura Lavric. Mai puțin bucuroasă din cauza frigului năprasnic, i-a invitat pe ieșeni la dans să se mai în­căl­zească puțin. „Hai, băteți din palme ca să vă mai dezmorțiți puțin”, iar de dragul vre­murilor bune a început să le cînte „La crîșma lui Costănel”. Din păcate sin­gura băutură fierbinte care ar fi pu­tut-o bea ieșenii a fost ceaiul oferit gra­tuit de lîngă hotelul Traian. La ur­ma urmei, patriotismul necesită și cî­te­va sacrificii. „Și cînd golesc o da­min­geană / Uit pe loc și cum mă chea­mă”, iar un tînăr cu că­ciu­la roșie a în­ce­put să-i spună că are ne­voie de mai mul­te da­mingene pen­tru a-și pierde con­știința.

Cînd să cînte următoarea me­lo­die, „a înghețat CD-ul”, iar pentru a mai anima atmosfera, moldoveanca l-a a­dus pe scenă pe Moș Ion Roată, spunîndu-i că „hai să ne faci o roată”. N-a reușit să se învîrtă de jur împrejur decît de două ori, iar cei din piață au rămas blocați în tropotul continuu al pașilor. Mica Unire de duminică a lă­sat festivismul pe altă dată, poate pentru 1 decembrie.

George GURESCU