Cum s-au depravat ursuleții

Anca are cele mai frumoase măr­­ți­șoare din țară. Sau cele mai interesante, sau cele mai amuzante, sau ce­­le mai…nu spunem cum. Rușine.

Totul a început de la o ceartă cu iu­bitul ei. Chiar dacă Anca face bi­ju­terii de mai bine de trei ani și are talent, măsurat cel mai bine în viteza cu care le vinde, Laurențiu a în­drăz­nit să-i spună într-o zi că ursulețul pe care l-a făcut e banal. Muncise la el cîteva zile, frămîntase cu mîinile ei jucărioara maronie, cu un papion cît tot capul și cu burtica rotundă. A­vea și cîteva fire de păr mai smoto­cit pe vîrful capului, între urechi, dar bă­iatul nu l-a găsit la fel de drăgălaș.

Răzbunare cu surprize

Fa­tă înflăcărată și răzbunătoare, Anca a decis să-i facă mărțișorul ca­dou. „Am zis să-mi bat joc de el, a­tunci!” și a mai modelat pentru ur­su­leț un accesoriu indispensabil ori­că­rui bărbat, mai ales în jurul săr­bă­to­ri­lor cu inimioare roz drept simbol. L-a privit dintr-o parte și i-a mai a­dă­u­gat două biluțe dedesubt. Dar prie­tenul ei a rămas încîntat și a zis că abia atunci mărțișorul avea ceea ce-i „trebe”. Și alte 2500 de fete au cre­zut la fel. Tuturor le-a plăcut ur­su­le­țul porno și comenzile pe Facebook au început să curgă șuvoi. Și co­men­ta­­riile au fost specifice, fetele au zis că mărțișorul e „foarte tare”, au în­tre­bat „cît costă numai dotarea” și au ajuns la concluzia că „trebuiesc luate măsuri sau, mai bine zis, măsurători, pentru data de 1 martie”. Iar unii cli­enți fideli au cerut și o ursoaică ceva mai șăgalnică, pentru ca să-i poată lu­a pe cei doi la pachet.

Chiar dacă afacerea fetei nu mer­gea prost, atît încît să se poată în­tre­ți­ne din acest hobby, și nici să nu re­nun­țe la serviciul ei de la cabinetul sto­matologic, doar ca să mai iasă din ca­mera plină de stofe chinezești, ar­gin­turi și mărgele, ursuleții depravați au pus-o pe gînduri. Și dacă n-ar ține a­tît de mult la camee și la ceasurile vin­tage agățate de șiraguri de perle, poate că s-ar reprofila și și-ar muta a­facerea pe acestă „nișă”. Nici nu prea reușește cu comenzile, dar nu poate altfel: „cînd văd bile intru în sevraj, le ador. Eu nu ies nici în cluburi, ni­că­ieri; cum ajung acasă nici nu mă dezbrac, nu manînc, direct în bile!”. FluBijoux a devenit numele ei, pentru că nu face cîrlionți stîn­gaci de ca­re a încercat fiecare fa­tă, crezîndu-se artistă. Ea are și în­de­mî­nare, și imaginație, care de multe ori zboară dincolo de vîrfurile Everestului.

Anastasia CONDRUC