Fabulă cu doi frați

În 2012 s-au împlinit 200 de ani de cînd frații Grimm și-au pu­bli­cat primul volum din colecția lor de basme, „Kinder und Haus­ma­mar­­chen” (Povești pentru copii și fa­mi­lie), urmat de un al doilea cîți­va ani mai tîrziu. Pentru a săr­bă­tori evenimentul, Cen­trul Cultu­ral German din Iași (CCG) organi­zea­ză luna aceas­ta o se­rie de eve­ni­men­te strînse la­olaltă în să­­p­tă­mî­ni­le dedicate Fraților Grimm.

De pe 5 pînă pe 8 decembrie, în colaborare cu Teatrul „Lucea­fă­rul” a fost realizată expoziția „Lu­mea Basmelor”, ce s-a axat pe șap­te te­me regăsite în majoritatea po­veș­ti­lor celor doi folcloriști ger­­mani, pre­cum eroul, eroina, răul, ani­ma­le­le, înfricoșătorul, magia și pro­be­­­le. Vi­­zitatorii au avut oca­zia să as­cul­­te și să vadă pe viu 21 de bas­me ale co­pilăriei, totul cu aju­torul unor ecrane și difuzoare am­pla­sa­te în să­lile teatrului. Iar cei care au vrut să se pună în cizmele fra­ți­lor, au a­vut la dispoziție un iPad unde au pu­tut să comple­teze cîteva rînduri dintr-o poves­te deja în­cepută de altcineva, contribuind astfel la crearea unui basm unic.

Prof. univ. dr. Eugen Muntea­nu, cadru didactic de la Faculta­tea de Li­tere a Universității „A­lex­andru Ioan Cuza” din Iași a ți­nut pe 11 de­cembrie o pre­zen­ta­re despre in­flu­ența fraților Grimm în cultura ger­mană. Majoritatea îi cu­noaștem du­pă munca de adu­nători de bas­me, însă „cît de mulți știți despre ac­ti­vi­tatea de pionie­rat în lingvistică a ce­lor doi? Aceș­tia făceau parte dintr-o epocă de aur a culturii germane și erau lin­g­viști, filologi, etnologi, un fel de en­ciclopedii ce respiră, da­că îmi permiteți”.

Profesorul ne-a ară­­tat două din­tre cele mai impor­tan­te con­tri­bu­ții ale fraților, dic­țio­na­rul limbii germane care a fost ter­mi­nat abia în 1960, mult după moar­tea au­to­rilor. Iar cealaltă cre­a­ție a apar­ținut fratelui mai ma­re, Jacob, care a rea­lizat prima carte de fo­ne­ti­că a lim­bii materne. „Gîndirea lui Ja­cob este una istorică, sau pu­tem spu­ne chiar poetică. Punea accent pe fo­ne­tică, morfologie, pe pers­pec­­ti­va isto­ri­că, iar fiecare fapt știin­­ți­fic era de­fi­nit printr-o me­ta­fo­ră”, ne-a povestit prof. univ. dr. Eu­gen Mun­­­teanu.

Al doilea volum din colecția de basme va împlini anul viitor do­uă secole de la publicare, ivin­du-se astfel și o nouă ocazie de a ne reîntoarce pe tărîmul fabulelor a celor doi folcloriști și lingviști ger­mani.

Paul ANDRICI