Solomon Marcus descoase Junimea

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a sărbătorit marți, 25 octombrie, împlinirea a 151 de ani de la înființare. Pentru celebrarea acestui moment, începînd cu ora 10.00, în Aula Magna „Mihai Emi­nescu” a UAIC, a avut loc ceremonia „Dies Academici”, în care acade­micianul Solomon Marcus a sus­ți­nut conferința „Junimea, azi”.

În lipsa rectorului instituției, prof. univ. dr. Vasile Ișan, moderatorul dis­cuției a fost prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prorectorul responsabil cu pro­gramele de masterat și doctorat la UAIC, care a vorbit despre „Uni­ver­sitatea în vremuri de criză”, des­chizînd astfel oficial „Zilele Uni­ver­sității”.

Europeni doar cu numele

Academicianul Solomon Marcus și-a justificat conferința ca fiind „o interpretare actuală a Junimii ma­io­res­ciene”, și a început-o prin lău­da­rea Iașiului: „Sînt conștient de faptul că mă aflu în orașul care, pe bună dreptate, a fost considerat de a lungul mai multor secole: «Atena cultu­rii românești»”. Tema acesteia a avut ca punct de plecare un articol al lui Virgil Nemoianu, publicat în „Convorbiri Literare”, în care acesta „extrage esența Junimii maioresciene și o rezumă în trei puncte.” Acestea trei au constituit teza conferinței, astfel, academicianul So­lo­mon Marcus a vorbit despre „re­la­ția dintre tradiție și inovație, dintre libertate și ordine, și relația dintre lo­cal și universal”.

La primul punct s-a atins și su­bi­ectul aderării României la Uniu­nea Europeană, imposibilitatea ță­rii noastre de a fi o țară europeană din cauza diferențelor, care nu își găsesc rezolvare. Totuși, academicianul So­lomon Marcus propune o variantă prin care românii să fie cu ade­vărat europeni, să renunțe la portul lor și să-și schimbe înfățișarea după cea de pe continent: „Ajuns la poarta Europei, să mă dezbrac de hainele mele românești ca să intru în ea.”

Libertatea unora, dictatura altora

Trecînd la capitolul educație, aca­demicianul a acuzat școala și universitatea ro­mâ­neas­că de „datorii de care nu s-au achitat”. Astfel a amin­tit de manua­le­le de istorie care „ara­tă carențe grave în modul în care se scrie istoria”, cum ar fi ziua de 23 august 1944. „În ultimii cinci ani, 23 august a fost prezentată ca o săr­bă­toare sovietică, o zi în care România a căzut sub ocupație, dar nici o re­ferință asu­pra Regelui. Acum asta are o nouă coloratură, de asta e Re­gele Mihai în Parlament, acum.” Acesta a atras atenția și asupra modului în care ele­vii și studentii sînt evaluați, ac­centul fiind pus pe te­orie, „care se uită în două zile și n-are nici o valoare formativă”.

În final, Solomon Marcus a adus în discuție televiziunea. Acesta a con­damnat emisiunile care se „dau la ora de vîrf, și sînt absolut penibi­le!”. Pe de altă parte, academicianul nu înțelege ce vor oamenii cu ade­vărat de la libertate: „nevoia de li­bertate apare la oamenii cu un anumit orizont intelectual și cultural. Și ce faci cu ea? Ca ordinea să-mi alu­ne­­ce în dictatură, iar libertatea în derizoriu?” Tot tinerilor prezenți în sală a ținut să le amintească discursul lui Steve Jobs de la Stanford Uni­ver­sity, din 2005, care în opinia sa „sînt cuvinte ce exprimă esența edu­cației sănătoase!”

Ceremonia oficială de des­chi­de­re a „Zilelor Universității” s-a în­che­iat cu un cocktail în onoarea academicianului Solomon Marcus și cu un recital al Cvartetului de corni „Concertino” de la Universitatea de Arte „George Enescu”.

Laura-Elena BEJINARIU