Premisele Marii Uniri, prezentate la Iași de academicianul Ioan-Aurel Pop

Academicianul Ioan-Aurel Pop a susținut miercuri, 28 martie, la Iași, conferința cu te­ma „Țara Moldovei și formarea statului național român unitar”. Evenimentul, care este dedicat sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a avut loc în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) și a început la ora 14.30. „Este o onoare să-l avem astăzi invitat pe domnul aca­demician Ioan-Aurel Pop, rectorul Uni­ver­si­tății «Babeș-Bolyai» din Cluj. Un cărturar de vi­ță veche, istoric de prestigiu și un patriot a­de­vărat. Adăugăm astfel un alt nume valoros se­riei evenimentelor de înaltă ținută academică intitulate «Conferințele UMF»”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF și mo­deratorul evenimentului.

Academicianul Ioan-Aurel Pop și-a înce­put prezentarea prin a preciza factorii care au con­dus spre Marea Unire, argumentînd toate cele patru motive expuse. „În acest Centenar al U­nirii noastre din 1918 se aud tot felul de remarci în spațiul public, unele depre țările sau des­pre pro­­vinciile istorice sau chiar despre te­me­iu­ri­le noastre de a exista ca stat. În contextul săr­bă­torii de la 24 ianuarie am auzit formulări de ge­nul «unirea Moldovei cu Țara Ro­mâ­neas­că» sau și mai grav «alipirea Moldovei la Ța­ra Românească»”, a menționat academicia­nul I­oan-Aurel Pop. Acesta a mai explicat că să­ră­cia materială a Moldovei este compensată de bo­găția intelectuală și culturală dată de importante figuri din acest spațiu, amintind de Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Mihai Eminescu. Un alt argu­ment prezentat de academician este dife­ren­ție­rea tot mai întîlnită dintre bucovinean și mol­do­vean, un proces prezent și între bănățeni, respectiv ardeleni, care din perspectiva isto­ri­cului își are originea în dorința de distincție a bucovinenilor și sensul peiorativ căpătat de nu­mele de moldovean. „Mai există în spațiul pu­blic o distincție și mai gravă, cea dintre mol­do­veni și români. Aceasta deosebire e sistema­tic cultivată mai ales de străinii din răsărit, dar și de românii din Republica Moldova, moște­ni­tori ai propagandei sovietice. Românii din țară tra­tează superficial această deosebire inventată, pen­tru că orice om cu o cultură minimală știe că toscanii sînt italieni, saxonii germani, prin ur­mare moldovenii, ardelenii, bănățenii sînt ro­mâni și nu se pot face distinge unii de al­ții. De cînd există pe scara mondiala Republica Mol­do­va confuzia se răspîndește în Occident, de­oarece pentru ei, statalitatea crează identi­ta­te, exemplul francezului, care înțelege prin ce­tățenie același lucru cu etnia”, a adăugat academicianul Ioan-Aurel Pop.

Academicianul se află la cel de-al doilea mandat de rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, este membru titular al Academiei Române din 2010 și candidează pentru funcția de conducere a acestei instituții la alegerile care vor avea loc la începutul lunii aprilie. În prezent, predă istoria naţionalităţilor, a Transilvaniei și istoria medievală a României. În anul 2010, academicianul Ioan-Aurel Pop a primit distincția Ordinul de Onoare, iar în anul 2015 Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.

Evenimentul a făcut parte din seria de Conferințe UMF, la care au mai participat Alina Mungiu-Pippidi, academicianul Irinel Popescu și prof. univ. dr. Vasile Dîncu, cadru didactic al UMF.

de Roxana NEAMȚU