La Muzeul Universității „Cuza” se coace istoria

Miercuri, 30 noiembrie, de la ora 9.00, a avut loc „Sim­po­zio­nul de istorie universitară, muzeologie și biblioteconomie” la Mu­zeului Universității „Ale­x­an­dru Ioan Cuza” (UAIC). La evenimentul din podul instituției inau­gurate au participat cincispre­ze­ce profesori universitari, cer­ce­tă­tori, muzeografi și bibliotecari din Iași și Cluj.

Deschiderea manifestării a fost facută de prof. univ. dr. Va­si­le Ișan, rectorul UAIC, care a felicitat conducerea muzeului pentru organizare. „Ce înseamnă 151 de ani în comparație cu Uni­versitatea Bologna care are 923 de ani de la înființare sau cu Uni­versitatea Padova cu 612 ani? Istoria universală ne va ajuta să nu transformăm totul într-o sim­plă contabilitate a obiectelor de in­ventar”, a subliniat aceasta. Rec­torul a vorbit apoi și despre o pa­rabolă pe care a citit-o și în care universitatea era transforma­tă în­tr-un instrument comercial. „Ce rămîne din Universitate dacă vrem să fa­cem acest comerț de suflete? Un uriaș de instrumente de marketing care este gol, vid de con­ți­nut.”

Moderatorul primei părți a sim­pozionului, „Istorie universitară și viață academică I” a fost lect. univ. dr. Ovidiu Buruiană, de la Faculatatea de Istorie a UAIC, care l-a invitat pe dr. Cătălin Bo­toșineanu, șeful Direcției Ju­de­țe­ne a Arhivelor Naționale Iași, să-și prezinte lucrarea cu titlul: „Sursele istoriei Universității din Iași”. În aceasta au fost înfățișate peste zece surse istorice, în­ce­pînd cu documentele de arhivă și pînă la „presa ieșeană de dreapta și de stînga, care a prezentat ședințele de Senat, cursuri extraordinare ca­re s-au ținut la universitate sau ci­ne cu cine a intrat în conflict”, după cum a explicat dr. Cătălin Botoșineanu.

A doua lucrare a simpozionului a fost susținută de conf. univ. dr. Florea Ioncioaia, de la De­par­tamentul de Jurnalism și Ști­ințe ale Comunicării al UAIC. Acesta și-a început discursul des­pre „Fondarea Universității din Iași din 1860” cu întrebarea „De ce a apărut Universitatea? Avînd în ve­dere faptul că nu exista un public, nu exista o piață intelectuală, profesori, și nu erau bani.”

Elita feminină din Cluj, la catedre

Sim­po­zionul a continuat cu pre­zen­ta­rea cercetătorului științi­fic Leo­nid­as Rados, de la In­sti­tutul de Istorie „A. D. Xe­no­pol” din Iași. Acesta a adus în prim plan studenții Universității „Cuza” ca­re au ple­­cat cu burse să învețe în afara ță­rii, în teza „Stu­denți și profesori ai Uni­ver­sității din Iași la studii în străinatate în deceniul șapte al secolului al XIX-lea”.

Despre femeile de la catedre­le instituțiilor de învățămînt su­pe­rior a discutat, în finalul pri­mei părți a simpozionului, dr. Ana-Ma­ria Stan, director al Mu­ze­ului Universitatii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în lucrarea „Pre­zențele feminine din mediul universitar clujean în spațiul public (1919-1939)”. „Se simțeau în eli­ta românească aceste femei, dar și pentru că erau în competiție cu cea maghiară”.

Simpozionul a fost a doua ma­nifestare din cadrul „Zilelor Mu­zeului Universității”. Eveni­men­tul a marcat deschiderea oficială din ziua de joi, 1 decembrie.

Laura-Elena BEJINARIU