Nu mor caii cînd vor moldovenii

De cîteva zile, iapa Fabula es­te cel mai popular personaj din toate buletinele de știri din ța­ră. Se uită la camera de filmat printre gratii, cu ochii mari, u­mezi și flămînzi. Toate reporte­rițele dichisite au tras cîte-un stand-up la botul ei, prevestindu-i moartea peste cîteva zile. Pe lîngă animal se mai învîrt me­reu îngrijitorii de la școala de hipism și două surori blon­de, vorbitoare de rusă, foste cam­pioane ale Moldovei la hipism, actuale antrenoare.

Dar, probabil, nici atunci cînd li se agățau medaliile în piept n-aveau atîta microfoane îndreptate spre ele.

De la ele a venit mesajul plin de deznădejde către una din­tre televiziunile din țară. Cî­te­va zeci de cai din Chișinău și Un­gheni mor de foame. An­gajații spun supărați că directo­rul școlii din Chișinău, care se află în funcție de 18 ani, poartă vina pentru situația creată. Deși a fost demis acum doi ani, a­cesta a cîștigat cîteva procese și a revenit în funcție, dar spune că, din cauza unor proceduri bi­rocratice, încă nu avea drept de semnătură și, prin urmare, n-avea cine să semneze factu­ri­le pentru nutrețuri.

Imaginile cu cai umflați de foame, care se tăvălesc pe jos sleiți de puteri, au ajuns peste noapte în toată presa. Tele­vi­ziu­nile au uitat ce culoare au, bloggerii au pornit campanii, iar barurile de hipsteri au dat pe­treceri cu sloganul „Lasă bă­utul! Hrănește un cal!”. În fața acestei tragedii, toate conflictele s-au uitat, guvernele că­zute au rămas în umbră, iar dru­murile proaste n-au împiedicat zeci de oameni să ajungă la școala de hipism situată la marginea orașului.

Unii au adus camioane de fîn și saci de ovăz, o fetiță a ve­nit cu șapte mere într-o pungă, iar un pensionar a lăsat „un kil de orz, o pîine, biscuiți și ce-am mai găsit pe-acasă”. Din fericire și spre uimirea tuturor, nici un politician n-a profitat de problemă, n-a promis că va „re­zolva situația” și n-a venit să-și facă poze lîngă armăsarii lihniți.

Fabula roade mere mul­țu­mită. Mai are niște morcovi a­runcați pe lîngă copite și simte cu nările mirosul de fîn adunat lîn­gă grajduri. Simte probabil că ori așa, apărînd la știri, ori în­hă­mată la vreo căruță, numai ea poate să miște țara asta din loc.

Anastasia CONDRUC