Două secunde pînă la Legea lui Godwin

Mitingul organizat de PSD în centrul Iașului joia trecută și contramanifestația ieșenilor au arătat apogeul divizării la care a ajuns societatea în care trăim. La fiecare dintre punctele de intrare a celor aduși din celelalte județe ale Moldovei s-a creat un fel de culoar al rușinii, unde aceștia erau huiduiți, înjurați, scuipați, loviți și li se întindeau găleți, ulei, făină și bancnote de un leu, în timp ce unii aruncau cu monezi în ei. Protestul ieșenilor supărați, pe bună dreptate, că PSD-ul le blochează centrul orașului pentru a-și flexa mușchii electorali s-a transformat, pentru unii dintre aceștia, într-un festival al urii.

În loc să-și îndrepte ura și urletele către cei care ne-au adus în situația asta – reprezentanții celui mai mare partid din țară și cel care, de la Revoluție încoace, a fost la conducere două treimi din timp -, protestatarii s-au revoltat și împotriva amărîților aduși cu autocarele la eveniment. Mai mult, comportamentul lor nu doar că a fost acceptat, ba chiar admirat de semenii lor, mulți justificîndu-le ulterior gesturile. „Așa le trebuie dacă își vînd votul pe 50 de lei”, „Ce căutau ei în Iașul nostru?” etc.

Dezamăgitor de mulți oameni care au impresia că fac parte din „tabăra bună” și că se situează de partea corectă a istoriei sînt astfel în stare să justifice agresarea unor amărîți, de multe ori bătrîni chiar, pentru că au participat, chiar dacă unii fără voia lor sau fără să înțeleagă tot contextul, la mitingul organizat de partidul pe care ei îl urăsc. Ieșenii care au luat parte la acest comportament, nu l-au sancționat sau chiar l-au aplaudat nu înțeleg că, pe lîngă lipsa bunului simț, și inteligența îi ocolește. Asemenea gesturi îndreptate împotriva acestor amărîți sînt stupide și contraproductive, nu fac decît să-i îndepărteze. Ei încearcă prin cascadorii logice să le justifice, că „bunicii mei nu și-ar fi vîndut votul” sau „trebuie blamați pentru că îi aleg pe infractori”. Cumva uită că votul e sfînt în democrație, oricui ar fi el acordat. Dacă ai impresia că cineva votează cu infractorii, vorbești cu el, îi explici, nu îl scuipi. Educația nu se face prin violență, iar astfel de comportamente nu fac decît să adîncească faliile și-așa mari din societate, să-i alieneze și mai tare pe oamenii respectivi, care apoi vor fi și mai convinși de faptul că PSD e singurul partid care îi ascultă și care vorbește pe limba lor. Cum să înțeleagă altceva, cînd ceilalți îi scuipă și înjură?

În contextul ăsta, mulți vorbesc despre sărăcie fără să știe ce e aia. Mă refer la sărăcia profundă, de la sat, nu cînd ai dus-o două luni mai greu, între joburi, fără bani de ieșit în weekend. Mulți dintre oamenii aduși de PSD la miting trăiesc într-o sărăcie vai de ea, unii n-au mai părăsit satul de ani sau zeci de ani și pentru ei 50 de lei reprezintă mîncarea pe două săptămîni, iar evenimentul de joi o ieșire de o zi din universul din care nu și-au permis să iasă poate niciodată. Sînt criticați că au participat la eveniment, fără ca cei care îi acuză să înțeleagă că aceștia nu au habar de toate mecanismele din spate și la ce contribuie, nu au cultura politică necesară să înțeleagă toate astea. Și nu e neapărat vina lor, e cam greu să te informezi din cinci surse și să cîntărești corect un fake news cînd ai veceu în curte și grija zilei de mîine. Prioritățile sînt altele acolo. Și au fost aduși în situația aia de o mînă de politicieni cu bună știință, tocmai ca să-i folosească ca masă de manevră și electorală. Oamenii nu au ales să se nască unde s-au născut și lumea se vede altfel de la Sascut decît din Palas.

Și nu am văzut vreo inițiativă sau strategie reală de comunicare către această pătură a societății venind dinspre opoziție, inclusiv partidele tinere, care ar trebui să reprezinte schimbarea. Apoi mai apare și deputatul USR de Iași Cosette Chichirău, distribuind o postare cu contra-manifestanți dîndu-le în dispreț sticle de ulei celor veniți la miting, cu comentariul „e limba pe care aceștia o înțeleg”. Sigur, PSD-ul îi minte, îi fură, îi disprețuiește îi dorește săraci, să se folosească de ei, dar haideți să-i ajutăm să vadă și să înțeleagă asta, nu să contribuim la ură.

Dezamăgitor este și faptul că divizarea asta poate fi observată și „la case mai mari”, printre scriitori, jurnaliști și intelectuali. Dacă critici atitudinea agresivă a ieșenilor de săptămîna trecută, automat, pentru unii, ești „marxist” sau „extremist de stînga”. Dacă nu ești fix nuanța de stînga a altora și, deși îi critici, ai totuși rezerve în a-i numi fasciști pe cei care aruncau cu monezi în participanții la miting, devii și tu, la rîndul tău, „fascist” sau „alt-right”. Au dispărut nuanțele, lumea nu mai are proprietatea termenilor și legea lui Godwin (aceea care spune că într-o dispută online la un moment dat cineva va ajunge să-l compare pe celălalt cu Hitler) se îndeplinește acum în doar cîteva secunde.