O criză fără soluții. Despre Coreea de Nord, cu Iranul în minte

Prima luptă a lui Kim Jong-un cu lumea cea mare decurge după re­țeta obișnuită nord-coreeană plus ceva a­gre­sivitate retorică adăugată de li­de­rul de la Phenian și, spun cei mai mulți comentatori, are drept scop în­tărirea statutului micului prinț pe plan in­tern și extern. Unii spun că a și re­u­șit, parțial, din moment ce, iată, di­plomația nu duce nicăieri, lumea de­vine tot mai îngrijorată, iar ce­tă­țe­nii calculează prin cafenele raza de ac­țiu­ne a proiectilelor lansate de Phenian.

Precum o rachetă nord-co­re­ea­nă, ultima izbucnire a Phenianului (pri­ma a lui Kim Jong-un) a avut loc în trei trepte. Testul balistic din de­cem­brie a fost urmat de cel nuclear din februarie și, în ultimele săptămîni, de o retorică agresivă fără precedent și de amenințări la adresa vecinilor și a SUA.

Washingtonul a oferit posibili­ta­tea dialogului, dar a trimis și sem­na­le clare că își va susține militar aliații din regiune. SUA au încercat totodată să ajungă la un punct co­mun cu China, principal susținător economic al Co­reei de Nord și cea mai în măsură să ajute la rezolvarea pro­blemei. Ră­mî­ne de văzut însă dacă Beijing-ul, sub o nouă conducere, va susține prin mă­suri clare discursul mai ferm abordat în ul­timele săp­tămîni față de Phenian.

O constatare: în vreme ce ne­go­cierile multilaterale sînt de mult blo­cate, iar analiștii abia încearcă să des­cifreze care va fi următoarea mu­tare a liderului nord-coreean, pare că singurele lucruri care au avansat în ultima vreme în criza din Pe­nin­sula Co­reeană sînt capacitățile ba­lis­tice și nucleare ale Phenianului, odată cu cele de apărare antirachetă ale ve­ci­ni­lor săi, ajutați de SUA.

A arătat-o raportul Serviciului de Informații al Pentagonului, care a luat pe multă lume prin surprindere luna aceasta. Chiar dacă concluziile lui au fost nuanțate ulterior, e clar că Phenianul se apropie de momen­tul în care va atașa un focos nuclear unei rachete cu rază lungă de ac­țiu­ne. Cum vor decurge negocierile și crizele lui Kim Jong-un în mo­men­tul în care această linie roșie va fi de­pășită?

Multe rapoarte atrag atenția că de progresul tehnologic al Coreei de Nord beneficiază și unii dintre alia­ții săi, precum Iranul. Phenianul este un vechi furnizor de tehnologie ba­lis­tică pentru Teheran, există schimburi frecvente de informații, iar mai mul­te surse au confirmat că un im­portant expert iranian implicat în dez­vol­ta­rea programului nuclear a fost prezent la testul efectuat în februarie de Core­ea de Nord. De altfel, așa cum scrie co­mentatoarea ameri­cană Frida Ghi­tis pentru CNN, Ira­nul urmărește pro­ba­bil cu mult in­te­res jocul actual din Peninsula Co­re­eană.

Unii comentatori trasează parale­le între problemele ridicate de programul nuclear nord-coreean și de cel iranian, dar observă și diferen­ț­e­le. Una majoră: lipsa de soluții efi­ciente în rezolvarea chestiunii ira­niene nu mai este o variantă acceptată în condițiile în care Teheranul se apropie la rîndul său de linia ro­șie, potrivit experților, iar Israelul a dat de înțeles că nu va accepta un Iran nuclear.

În lipsa unei schimbări de abordare din partea Teheranului după ale­gerile prezidențiale iraniene din iu­nie, putem să ne așteptăm la o cri­ză in­fi­nit mai complicată în Orien­tul Mijlociu, dar fără ridicolul și umo­rul involuntar cu care ne amuză acum clipurile video ale propagandei nord-coreene.

Adrian COCHINO este redactor-șef adjunct la realitatea.net