De ce telefonul tău Huawei ar putea deveni piesă de muzeu în trei luni

Războiul pe tarife de comerț dintre Statele Unite ale Americii și China a cunoscut o dezvoltare bizară pe 19 mai. Totul a început cu o informație „pe surse” și s-a concretizat în retragerea suportului pentru utilizarea tehnologiei. Asta înseamnă, pe scurt, imobilizarea companiei Huawei.

Pe 19 mai, Reuters a informat că, drept urmare a ordinului semnat de Donald Trump, președintele SUA, prin care pune Huawei pe lista neagră a companiilor, Google retrage suportul companiei de-a utiliza Android. Acesta e un sistem de operare cumpărat de compania americană și dezvoltat în ultimul deceniu pentru a fi folosit de tot felul de parteneri pentru telefoanele lor. Este însă tehnologie americană și ordinul lui Trump interzice companiilor americane să aibă relații cu cele de pe lista neagră, implicit Huawei.

În mai puțin de 24 de ore, dezvăluirea a fost confirmată și alte companii au anunțat un demers similar. Pe listă se regăsesc Qualcomm (care produce procesoare pentru telefoane), Intel (produce procesoare pentru computere), Broadcom (produce modemurile necesare conexiunilor mobile) și ARM (care a dezvoltat arhitectura procesoarelor pentru telefoane). Cea din urmă a anunțat la mijlocul săptămînii că întrerupe parteneriatul cu Huawei.

De ce Huawei, pe cît de mare era, depindea de americani

Toate companiile care produc computere sau telefoane, și nu numai, depind mai mult sau mai puțin de companiile americane. Cele mai folosite componente, hardware și software, au fost dezvoltate în timp de americani și ei le dețin. Fără un acord între companii, tehnologiile nu pot fi folosite pe piețe internaționale. Huawei, în cazul de față, poate vinde în China, dar visul de-a fi lider mondial pe telefoane nu poate fi realizat doar cu piața locală.

Android e însă un sistem de operare open source, adică poate fi folosit de oricine. Ce controlează Google sînt trei componente vitale pentru orice telefon: magazinul cu aplicații Play Store, serviciul de actualizare a telefoanelor cu pachete de securitate și versiuni noi ale sistemului, și serviciile sale – YouTube, Gmail, Maps etc. Astfel, fără Android, un telefon Huawei poate fi folosit, dar aplicațiile nu vor mai fi actualizate și îmbunătățirile de securitate nu mai sînt primite, ceea ce-l face predispus atacurilor cibernetice. Iar serviciile Google nu mai pot fi folosite.

Din fericire pentru utilizatori, există o perioadă de grație de 90 de zile în care telefoanele vor funcționa normal. Din septembrie acestea ar putea deveni însă un fel de cărămizi digitale.

De cealaltă parte, pe componente, Huawei își produce procesoarele, dar folosește pentru ele un design dezvoltat de compania ARM. Acesta e crucial pentru ceea ce înseamnă baza unui procesor. Fără acces la tehnologie, producția de cipuri Kirin proprii Huawei e imposibilă.

Soluțiile Huawei sînt fie să-și producă toate componentele, ceea ce-i aproape imposibil, dacă vrea să aibă și succes, sau China să cadă la un acord cu SUA și, cumva, Huawei să fie salvată.

De ce e China în „război” cu America

Neînțelegerile dintre China și America au fost rezumate sub numele „războiul tarifelor”. Cearta e pe ce tarife practică țările în relațiile lor economice. Cînd nu se înțeleg, pur și simplu își impun taxe mai mari, ca să forțeze mîna părții adverse. În China sînt fabrici ale companiilor americane, iar America e o piață de desfacere masivă. Disputa nu se rezumă la piața de tehnologie – telefoane și computere -, ci se duce pînă la tot felul de produse care au ca piață de desfacere America și producție China.

Pe de o parte, miza Americii e să crească tarifele impuse produselor fabricate în China ca să fie preferate cele locale. Miza Chinei e să aibă piață de desfacere, ca economia sa se susține și cu muncitorii din fabricile americanilor, dar și cu banii veniți din producția proprie materializată în America.

Disputa ține de ceva timp, iar la mijloc a picat Huawei, pentru că este o companie ale cărei rădăcini sînt apropiate regimului chinez. Compania a fost acuzată atît de spionaj industrial, cît și de spionarea utilizatorilor, iar pe acest motiv a fost și ordinul semnat de Trump: amenințarea securității naționale. De cealaltă parte, Huawei susține că nu spionează și a zis că e deschisă oricărui tip de audit. Americanii susțin însă că au informații (posibil secrete) și că nu-și permit riscul.

Cert e că noi – publicul și presa – nu știm precis ce are fiecare parte. Ce știm e că telefoanele, laptopurile și tabletele Huawei pot deveni, în mai puțin de trei luni, aproape inutile. Cîteva magazine din afară au anunțat deja că retrag produsele. Compania tot promite că are sistem de operare alternativ Androidului, dar nu a spus nimic de procesoare. Iar un procesor e mult mai greu de dezvoltat decît un sistem de operare. Se regăsește astfel „secată” și, dacă lucrurile continuă pe acest drum, va închide zona de tehnologii pentru consumatori. Poate rămîne, într-o anumită măsură, cu rețelistica. Și operatori din România depind de componentele de rețea ale Huawei, iar pentru dezvoltarea 5G era văzut drept un partener important.

Pînă la o soluționare clară a problemei, Huawei arată tot mai mult ca un pion în disputa americano-chineză și mulți numesc asta, cu o oarecare lejeritate, „Războiul rece tehnologic”.

Text scris de Răzvan Băltărețu, editor-șef PLAYTECH