Școala din spatele Zidului

În timp ce sistemul de în­vă­ță­mînt superior românesc îm­pru­mu­­­ta formele educației occidentale și tortura cîteva generații de stu­denți, Germania urmărea fe­no­me­nul din umbră. Deși De­cla­ra­ția de la Bologna a fost sem­­nată pe 19 iunie 1999 și de că­tre secretarul de stat al Minis­te­ru­lui Federal al Educației și Cer­ce­tă­rii, Wolf-Mi­chael Ca­ten­­husen, împreună cu alți re­pre­zentanți de seamă ai statelor din Eu­ropa, țara noastră se pare că a fost pe post de carne de tun.

La noi, Procesul Bologna a în­ceput mai devreme și a cu­tre­mu­rat pînă și zidurile groase ale ce­lor mai vechi universități.

Spre deosebire de noi, statul fe­deral german a ținut cu dinții de pro­pria rețetă de a crea o pepinieră a minților lumi­na­te și i-a lăsat pe al­ții să se sacri­fi­ce. Cum mămuca U­ni­une Euro­pea­nă nu pu­tea să-și ier­te prea ușor copilul ră­tăcit, vremea pe­depsei a sosit.

În­de­plinirea obiectivelor stabilite cu ze­ce ani în urmă, nu a fost accele­rată de toți susținătorii, dar 2010 es­te anul în care totul trebuie dus la bun sfîr­șit. Agenții decizionali din cele 16 landuri s-au lepădat de i­deile conservatoare și le-au im­pus conducerilor universităților o sin­gură di­rec­ție: im­ple­mentarea rapidă a Pro­cesului Bologna.

Bețe cu memoria slabă

Protestele studenților de la fi­na­­lul lui 2009 și mesajele de for­ma „Ohne Bildung sind alle DOOF” („Fără educație suntem toți proști”) i-au făcut pe cei mai în­crezători în schimbare să se in­ti­mi­deze. Pen­tru specializările de tip tehnic, ti­ne­rii vor un program des­fășurat pe șase, șapte sau chiar opt ani, de­oa­re­ce cei mai mulți din­tre ei cred că este „im­posibil de acumulat atî­tea cu­noș­tințe pe parcursul a trei ani.”

Tocmai din această cauză, a­bandonul studiilor de licență se ri­di­ca la mijlocul lui ianuarie 2010 la 31%, potrivit unui studiu al Hi­gher Education In­for­ma­tion Sys­tem din Hanovra și acest lu­cru se datorează programei mult prea încărcate. Aproape trei sferturi din programele de studiu nem­­țești au trecut din sistemul ger­man de ob­ținere a di­plo­me­lor, care se axa pe o durată de șase ani și s-au echi­valat brutal cu măsura 3 plus 2, licență și master.

Orice ar im­plica acest lucru, cert este că Ger­ma­nia nu se poate sustrage pro­iectului de construire a Spa­țiu­lui Euro­pean al În­vă­ță­mîn­tului Su­pe­rior. Pen­tru res­ta­u­ra­rea ordi­nii, după cum declara Ma­tthias Ja­roch, repre­zen­tantul A­so­­ciației Uni­ver­si­tă­ți­lor din Ger­­mania, sistemul trebuie „să su­por­te o re­for­mă o reformelor”.

Diana IABRAȘU